Așa cred unii pacienți care se simt foarte rău, care au COVID-19, care sunt pe patul de spital și nu vor să creadă această boală. Când le era extrem de rău, unii refuzau tratamentul cu oxigen, credeau că dacă le dai oxigen îi omori.
Mărturisește un medic din spitalele românești.
Ceva similar se întâmplă și în educație.
Pentru unii părinți, libertatea - oxigenul vieții - înseamnă moarte.
Sunt oameni care nu au experimentat altceva decât sistemul standard de învățământ și care, eliberați din strânsoarea lui, au senzația că se sufocă, pentru că nu le-a arătat și nu i-a învățat nimeni ce înseamnă bucuria și asumarea libertății.
Și, de teamă că nu pot gestiona această libertate, repetă istoria pe copiii lor.
Doar că acești copii văd și cresc în altă lume, iar constrângerea lor între aceleași limite nu face decât să-i frustreze și să-i priveze de șansa de a se adapta la ce ne rezervă viitorul. Viitor pe care nu îl anticipăm niciunul dintre noi. Ce putem anticipa, însă, este permanenta schimbare în care vom trăi și cu care va trebui să ne obișnuim, indiferent de vârstă.
Implicați-vă în viața copiilor voștri. Poate sună straniu, dar din păcate este o realitate. Școala standard înseamnă resemnare, nu implicare, iar viitorul este al celor care se implică - în viața lor, în familie, în societate.
Sunteți părinți încrezători?
Să presupunem că ești un părinte care acceptă ideea și nevoia de libertate pentru copilul tău, pentru ca acesta să crească fericit și echilibrat. Cum poți tu, atunci când aproape toată societatea este împotriva ta, să devii un părinte încrezător în copil și să-i oferi libertate pentru dezvoltare?
Peter Gray - psiholog, autor și ambasador al învățării în afara școlii standard a identificat câteva idei.
👉Începe cu tine: ce înseamnă pentru tine o viață bună, împlinită?
Presupune să-ți examinezi valorile și principiile de viață, ce apreciezi și, la fel de important, ce nu apreciezi și nu ești dispus să faci, iar apoi cum se aplică toate acestea relației cu copilul.
Apreciezi responsabilitatea personală, asumarea, autonomia, inițiativa, onestitatea, integritatea? Îți pasă de ceilalți, apropiați sau mai puțin apropiați?
Dacă le apreciezi și sunt valori pe care ai vrea să le vezi și în copilul tău, atunci vei dori să fii un părinte care manifestă încredere.
Niciuna dintre cele de mai sus nu se învață la școala standard. Experiențele zilnice ne ajută să le imprimăm sau sugrumăm în comportament. Copilul își va însuși aceste valori văzându-le la tine, părintele, observând că te comporți în acord cu ele și trăindu-le zi de zi. Încrederea generează încredere. Controlul, rugămințile și predicile generează prefăcătorie.
Permanenta monitorizare îi privează pe copii de experiența libertății și de oportunitatea de a dezvolta abilități, trăsături personale și inițiativă proprie.
Competiția permanentă între copii, promovată în școala standard, dezvoltă o atitudine defensivă asupra vieții și reduce șansele de a practica onestitatea, caracterul afirmativ și grija autentică pentru ceilalți.
👉Dacă ai putea renunța la ideea că poți determina viitorul copilului, ți-ai face un mare bine.
Dacă apreciezi autonomia și responsabilitatea personală, atunci trebuie să respecți și dreptul copilului de a-și trasa propriul curs în viață. Ambițiile și aspirațiile tale nu sunt ale lui. Este valabil și invers. Iar responsabilitatea se învață din pruncie, nu de la 18 ani, când iese de pe băncile școlii standard, unde nu are ocazia să decidă nimic.
Când îi creionăm destinul, îl privăm de șansa de a-și hotărî și asuma alegerile. Când îi ghidăm activitățile zilnice, îi confiscăm oportunitatea de a gândi și practica propria orientare. Când îi oferim sfaturi nesolicitate, îi reducem șansele de a ni le cere atunci când chiar are nevoie de ele.
Tu, părintele care îți dorești să fii un părinte încrezător, trebuie să-ți amintești constant că nu ești copilul tău. Ești cel care îi creează mediul în care acesta crește, se dezvoltă și își găsește devenirea. Destinul copilului tău este să facă parte din această lume, iar lumea în care ei vor fi adulți este una pe care poate că nu o înțelegem încă.
Felul în care copilul înțelege succesul, eșecul sau devenirea în viață este percepția lui. Doar realizările profesionale nu înseamnă succes și de prea multe ori confundăm valorile materiale cu împlinirea.
CEREHARD este în primul rând o școală pentru părinți, de care beneficiază copiii noștri. A spus un tătic Cerehard și are dreptate. Multe din afirmațiile de mai sus sunt și mai dureroase în societatea românească, aflată într-o goană după validări exterioare.
👉În vremurile de astăzi, putem controla oricând, orice mișcare a copilului.
Dar ție, ca adult, ți-ar plăcea să fi monitorizat continuu? Ce ai gândi dacă partenerul ți-ar urmări fiecare activitate? Am înțelege altceva decât că nu are încredere în noi? Cu siguranță, nu.
Puteți în schimb să-i găsiți mediul, vecinătățile, oamenii, copiii cu care vă cunoașteți și cu care vă simțiți bine să interacționați, și voi și copiii. Oameni în care aveți încredere.
Peter Gray vorbește pe larg despre rolul cartierelor și a suburbiilor din orașe, aspecte care nu se pot aplica ad litteram la noi, dar care pot fi adaptate modului, preponderent urban, în care trăim astăzi. Povestește și despre experiența lui de “supervizor” la un centru de copii, când avea doar 19 ani, experiență care i-a influențat demersul ulterior de a studia educația:
The Clinton Youth Center, centrul în care am lucrat ca “supervizor”, nu a fost organizat de către filozofi sau psihologi specialiști în dezvoltarea copilului. A fost înființat de către oameni care s-au preocupat și au ținut cont de ceea ce copiii au nevoie și vor, și care au realizat că nu este nevoie de mulți bani pentru asta.
Oportunitatea noastră? Această comunitate.
Faptul că ne avem unii pe alții în acest demers unic în societatea românească: învățăm și ne inspirăm unii de la alții, iar interacțiunile dintre noi devin nu doar din ce în ce mai dese, ci și mai profunde și productive.
Ne vedem online, în parcuri, la terenul pe care îl amenajăm pentru toți Cereharzii, în țară, în diverse excursii și ieșiri, dar și prin implicarea părinților în organizarea de ateliere pe diverse teme.
Dacă noi am fi mai uniți și părinții ar oferi sprijin unii altora, atunci copiii noștri ar avea de câștigat. Spune mămica din audio de mai sus și sintetizează bine problemele cu care ne confruntăm atunci când alegem o alternativă educațională, fără să ne pregătim.
Iar dacă nu știți încă dacă sunteți sau nu familie tipică din CEREHARD😊, vă invităm să aflați din materialul de mai jos, la minutul 12:50.
Ținem aproape!
Cu drag,
Echipa CEREHARD
Dacă le dai oxigen, îi omori.