Nu funcționează pentru toată lumea.
Dragii noștri,
Știm că unii dintre voi sunteți implicați în activități de voluntariat pentru a ajuta refugiații din Ucraina. Apelăm la voi pentru a duce mai departe mesajul nostru de solidaritate cu părinții și copiii ucraineni: accesul în comunitatea CEREHARD pentru cei interesați de o alternativă educațională.
Sprijinul nostru este oferit pro bono, inclusiv pentru profesorii ucraineni ce-și doresc să comunice cu elevii lor. Revenim pe platforma părinților cu detalii despre locurile și oamenii din comunitate care se oferă să faciliteze interacțiunea sau integrarea, în special a copiilor, cu familiile din CEREHARD.
Mesajul nostru a fost transmis și pe platforma alternativelor educationale EUDEC.
Să ne gândim, o clipă, la copiii noștri.
Vrem să-și urmeze proiectele lor personale sau să se lase copleșiți de frică? Vrem să se folosească de scuzele pe care le oferă oricând realitatea sau vrem să aibă control și eficiență personală? Vrem să devină oportuniști sau oameni de caracter? Vrem să fie egoiști sau solidari? Vrem să se plângă mereu sau să-și producă singuri bucurii?
Răspunsul nu e prin cuvinte. E prin faptele noastre, e în modelul pe care noi îl vom oferi, zi de zi, traversând această criză. Ca orice criză, și asta va trece. Depinde de noi dacă vom ieși din ea mai puternici și mai buni sau cu sufletele schilodite.
“Arta de a trăi în vremuri de criză” - un text scris de Profesorul Mircea Miclea la începutul pandemiei, dar la fel de actual în contextul conflictului din Ucraina, o inspirație pentru noi toți, în momente de incertitudine sau preaplin de emoții.
Ana și Miruna au inversat rolurile. Ana a preluat rolul de moderator, iar Miruna a trecut în scaunul invitatului.
Una dintre concluzii: nu funcționează pentru toată lumea, nici sistemul standard, nici educația alternativă.
Este o foarte mare diferență între copiii care nu au fost deloc în sistem și cei care s-au retras după câțiva ani din școala standard. Copiii care au avut acces la educație alternativă mai devreme par mai deschiși, cel puțin pentru mine.
Pentru ceilalți, rutina impusă le dă senzația unor certitudini. Au un plan bine stabilit și pe unii îi calmează, dar nu mai au energie să exploreze sau să caute preocupări noi, pentru că trebuie să respecte programul impus. Dar astfel nu dezvoltă nici curaj, nu sunt dispuși să-și asume riscuri. Toate conversațiile, aici.
Să “se facă proiecte” știm toți.
Ce înseamnă, însă, să punem în practică un proiect este cu totul altă poveste.
Despre Project Based Learning (PBL) am tot vorbit, însă ceea ce diferențiază abordarea PBL este și intenția practică de a-l analiza și îmbunătăți.Tutorele sau mentorul dintr-o alternativă educațională este un intermediar între învățăcel și învățarea propriu-zisă, ghidând copilul conform personalității și abilităților sale. Noi, părinții, suntem primii tutori ai copilului, dar nu singurii.
Cum transpunem în practică această atitudine? Sunt patru idei, folosite în abordarea PBL, sintetizate mai jos:
👉Reflectăm asupra conținutului
care este subiectul, tema de care este interesat copilul?ce vrem să aflăm?
cum ne ajută informațiile descoperite în clarificarea înțelegerii? cum se leagă aceste informații de ceea ce știam deja sau de informații colaterale din alte domenii? le putem interpreta în mod diferit din mai multe perspective sau domenii?
Acest gen de întrebări ajută copilul să construiască conexiuni între discipline și concepte diferite și să internalizeze cunoștințele.
👉Reflectăm asupra procesului - ca să învațăm colaborarea și gândirea strategică. Sunt oportune întrebări despre ceea ce, dar și despre cum învățăm împreună:
ce abordare am avut? cum a funcționat? ce aș putea schimba data viitoare?
cum colaborez și cum mă simt în relație cu ceilalți (copii, frați, părinți)?
ce funcționează bine, dar și ce putem schimba (abordare, mediu, resurse suplimentare, etc.) pentru a progresa?
primim feed-back de la copil sau părinte, după caz, și ce ar trebui să ajustăm.
Încurajat să-și adreseze astfel de întrebări, copilul învață să devină flexibil și adaptat, învățăcel independent care să gândească singur.
👉Reflectăm asupra scopului - “De ce?”-ul
de ce am pornit acest proiect? ce vrem să obținem, să schimbăm sau să descoperim?
cum ne ajută informațiile descoperite în soluționarea problemei?
de ce contează tot acest efort de explorare și pentru cine contează: este o audiență specifică, o comunitate, un grup interesat în mod particular? Am putea aplica aceste informații într-un alt context?
Sunt întrebări prin care ne confirmăm motivația și implicarea, iar copilul învață angajamentul și obiceiul de a chestiona și aborda cu intenție proiectele în care se implică.
👉Reflectăm asupra noastră - probabil, cel mai profund demers dintre cele enumerate, are rolul de a ne chestiona propriul parcurs.
cum cresc și cum mă schimbă implicarea în acest demers / proiect?
ce abilități învăț, care sunt domeniile în care vreau să mă dezvolt?
ce pot învăța de la ceilalți, ce am dobândit în urma acestei experiențe?
Exersate în orice fel de proiect, indiferent de mărime sau domeniu, aceste întrebări ajută copilul să se cunoască și să-și ghideze procesul de învățare.
Practicată cu intenție, acest tip de (auto)evaluare creează o cultură a interdependenței, prin care copilul învață să-și asume abilitățile și aspectele de îmbunătățit, dar și să coopereze și să se implice în dezvoltarea celorlalți.
Cum le exersăm?
căutăm echilibrul între vocea internă (auto-evaluare) și vocea externă (discuții, sugestii, observații din partea celorlalți);
exersăm ideile, sugestiile pe care le identificăm prin discuții, explorăm oportunitățile pe care le descoperim împreună;
alocăm timp pentru aceste reflecții. Este momentul în care (ne) dezvăluim multe idei sau preocupări și dedicăm timp, în mod conștient, pentru adresarea lor;
facem din reflecție un obicei, pentru ca atunci când va deveni adult, copilul să fie deja pregătit pentru o lume în care să gândească, să înțeleagă și să se adapteze. Auto-reflecția ajută copilul să fie atent la el însuși, să-și descopere și să-și valorifice abilitățile astfel încât să vrea să se implice și să contribuie.
Recomandări din comunitate:
📍Să învățăm să programăm - cursuri gratuite.📍O recomandare pentru fetele părinților de fete ;-) care n-au migrat cu totul de pe Facebook.📍Pentru copiii mai mari, pasionați de insecte.📍Despre relația dintre teorie și practică, relație care oglindește întîrzierea școlii standard în formule vetuste de învățare.📍Cum ajunge energia în casele noastre? - cu resurse și exemple.📍Cezara și Miruna au inițiat antrenamente online, ca urmare a atelierului de nutriție - anunță aici de fiecare dată.📍Mapa micului explorator și kitul micului artizan în natură.📍25 de aplicații pentru exersarea gândirii critice.📍De ce ne face rău socializarea cu forța.📍Creierul explicat pe înțelesul copiilor, într-o selecție realizată cu ocazia Brain Awareness Week + variante video.
Ținem aproape!
Cu drag,
Echipa CEREHARD