Învățarea ideală se întâmplă în momentul în care este asociată cu niște emoții pozitive. Există și învățare asociată cu emoții negative, dar problema este că tu rămâi cu lucrurile alea învățate, dar asociindu-le cu un stimul care nu ți-a produs plăcere, te vei feri întotdeauna de subiectul respectiv.
Lasă copilul să învețe încercând și abia după ce-l vezi că încearcă și nu-i iese, poți să-l ajuți, dar nu să-i predai, că n-ai ce să-i predai.
Cum acumulăm cunoștințe, nu doar informații? Există mai multe tipuri de învățare sau diferențe culturale între ele? Care sunt diferențele între creierul unui copil de 8 și, respectiv, 16 ani și de ce contează să le permitem să se dezvolte diferit? - în video.
“Dacă vreți să stăpâniți un subiect, explicați-l altora.”
Este o afirmație preluată de la Dr. Richard Feynman, laureat al premiului Nobel în fizică, a cărui moștenire înseamnă cercetări și descoperiri din domeniul fizicii, dar și o tehnică de învățare eficientă.
Metoda Feynman presupune patru pași și înseamnă, pe scurt, testează & învață, și poate fi aplicată în orice domeniu, de către oricine - adulți și copii deopotrivă.
Este și o formă de învățare asumată (mastery learning), la care copiii ce practică învățarea auto-dirijată ajung natural, dacă li se permite.
Când copiilor le sunt îngăduite greșeli, învățarea este stimulată.
Spun studiile de mulți ani, deja. Fie că este vorba de proiecte, prieteni sau jocuri învățarea este antrenată prin erori. Greșelile ajută copiii să fie provocați pentru a face lucrurile diferit, și astfel sunt motivați să încerce abordări diferite.
📍Zece sfaturi pentru relaxarea părinților, oferite de Psychology Today:
asumați faptul că nu pretindeți copilului să fie perfect;
asigurați-l de iubirea voastră necondiționată, în ciuda greșelilor comise sau erorilor de judecată;
nu-l salvați de la propriile greșeli, ajutați-l, în schimb, să se concentreze pe soluție;
oferiți exemple cu greșelile voastre, consecințele lor și ce ați învățat din ele;
încurajați-l să-și asume responsabilitatea pentru greșeli, să nu arunce vina pe alții;
evitați să aduceți în discuție greșeli din trecut, adresați situația prezentă;
apreciați-i capacitatea de a-și recunoaște greșelile;
apreciați-i efortul și curajul de a depăși piedicile;
arătați-i cum să-și ceară scuze atunci când greșelile lui rănesc alte persoane;
ajutați-l să vadă părțile bune, chiar și atunci când lucrurile nu decurg așa cum își dorește.
Și pentru că am vorbit de învățare & erori, câteva infografice ne arată ce valori consideră părinții că ar trebui insuflate copiilor, în diverse țări: independență vs. obediență, altruism vs. credință, strădanie vs. imaginație. Sunt puține țările în care imaginația este considerată mult mai importantă, inclusiv România.
Recomandări din comunitate
📌Vântul schimbării - examenul SAT devine digital și mult mai concis.📌Se reiau examinările Cambridge.📌A început atelierul de nutriție, pentru părinți și copii.📌Întâlniri indoor pentru copii, în București.📌Minicurs: cum aplicăm practic gândirea de tip geografic.📌Dacii din Munții Orăștiei - sesiune de întrebări și răspunsuri.📌Science kit - experimente, activități și jocuri educative pentru copii.📌Biblioteci digitale.📌Oamenii au nevoie de întreg.📌Pentru puțină inspirație: Unschooling - ce, cum și când se învață?
Pentru ce pregătim copilul, prin educație? Există anumite meserii pentru care îl pregătim? Înainte de 1990, am fi zis că-l pregătim să fie avocat, doctor, profesor sau altă meserie. Acum e foarte greu de răspuns la această întrebare.
Ar trebui, însă, să-l pregătim să facă față lumii în care trăiește.
Au apărut ocupații noi, proliferează antreprenoriatul, fiecare are posibilitatea să-și descopere vocația, talentul din care poate trăi. Lipsește, însă, cu desăvârșire educația dedicată descoperiri aptitudinilor, pasiunilor și jobby-urilor (pasiunea exprimată prin muncă).
Istoria Educației Ep. 2, publicat la Știință și Cunoaștere - TVR Cluj, continuă dialogul despre procesul de învățare, moștenirea sistemului de educație din vremurile trecute, dar și o parte din neajunsurile și problemele actuale.
Povestesc și despre veșnica metodă a biciului și a educației prin constrângere, despre studiul pe proiect și cum corelațiile dintre domenii te ajută să le înțelegi sensul lucrurilor, cum pot fi schimbate convingerile adulților, dar și noutățile pe care neuroștiințele le aduc în domeniul educației (prima parte, aici).
Ținem aproape!
Cu drag,
Echipa CEREHARD